Era 1 marite. Afara inca ningea cu fulgi gingasi de zapada. Obijnuita sa ma trezesc dintr-un sarut de al lui si o cafea care mirosea ca un trandafir dupa ploaie, ma ridic din pat si ma indrept spre bucatarie. In drum nistre sunete necunoscute se auzeau. Era vocea lui. Aveam o grija incredibila sa nu-i rostesc numele nici macar in gand. Am fost surprinsă că la auzul ei nu am căzut în genunchi din cauza durerii provocate de pierderea lui.  Dar nu simţeam nimic. Adanc in sufletul meu stiam un lucru şi anume cata putere iţi dădea dragostea sa distrugi pe cineva.
   Si cum stateam la masa incercand sa imi beau cafea imi aduceam aminte de clipele care au fost. O lacrima curgand usor pe obrazul meu, ma uit la ceas. Era 9:30. M-am dus sus in camera sa ma pregatesc de servici. Cand am deschis dulapul un miros firav ma atingea usor. Era mirosul bluzei lui de bumbac de cand era doar un soldat.  Pregatidu-mi uniforma trec cu vedera peste trandafirul ofilit din ghiveci.
   Ajungand la servici seful ma cheama pe mine si pe colegul meu Mike, la el in birou. Avea nevoie de noi sa facem cateva ture prin oras sa vedem daca totul de in regula. In ultima vreme oamenii s-au plans de tipete care se auzeau pe strada. Facand ture prin sectorul 3, dupa un colt de bloc un tip necunoscut ameninta o adolescenta cu un cutit. Vazandune incepe sa fuga. In momentul acela ies din masina incercand sa fug cu dupa el cu pistotul in mana. Sare peste un gard mic si ajunge intr-un parc cu nisip. Eu inca il urmaream nelasandu-ma batuta. Colegul meu, Mike, ramasese sa aibe grija de adolescenta amenintata. 
   La un moment  dat agresorul ajunge la o fundatura. Ii spusesem sa nu se miste apropiinduma incet de el. Colegul meu era in urma mea dupa colt in caz de acesta incerca sa fuga. Ajungand la circa un 1 m distanta de el, imi zgarie usor bratul drept, dupa care incercand sa scape. Mike il  prinde iar necunoscutul scapa cutitul. In 2 secunde salvarea si mai multi colegi de ai mei de la FBI au ajuns acolo. Cei de la salvare m-au ajutat cu bratul. 
   Ajungand la sectie o prietena Jenny, imi spune ca sunt cautata. Cand ies pe holul sectiei vad pe cineva care imi zambeste, ochii incepuse sa imi lacrimeze. Saridu-i in brate, il strangeam tare. Spunandu-mi ca i-a fost foarte dor de mine, imi daruieste un trandafir. Cand am mirosti trandafirul, am dat peste o cutiuta mica si rosie. Era un inel. Cu zambetul lui minunat ma intreaba: 
   -Vrei sa fii sotia mea?
   Cu lacrimi in ochi ii raspund:
   -Da!
   

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu